ȘTIRI, COMUNICATE, INFORMAȚII

Interesele comerciale româneşti şi franceze au determinat construirea, sub conducerea tehnică a inginerilor francezi Charles Lalanne şi Jules Michel si folosind mână de lucru locală, la 1855,  a unui drum intre Rasova (la Dunare, in amonte de Cernavodă) si Constanța, drum care cobora direct in port fără a trece prin oraş. Documentele din arhive arată că, la acea dată, în portul Constanţa exista un serviciu vamal. Într-un desen din epocă se poate vedea silueta unui far aşezat

Această carte poștală istorică ilustrează vechiul Palat Vamal și cheiul Dunării. După Pacea de la Adrianopol (1829), libertatea comerțului a transformat fluviul într-o arteră europeană vitală. Până în 1919, portul Severin devenise un centru efervescent. Aici funcționau sediul vămii și agenții de navigație românești (N.F.R.), austriece, iugoslave, maghiare și cehoslovace, operând curse regulate pe ruta Regensburg-Galați. O mărturie a epocii de aur a tranzitului vamal fluvial r

Instantaneu din fostul Birou Vamal de Frontieră Nădlac, o fereastră nostalgică spre istoria tranzitului rutier de frontieră românesc. Această imagine de arhivă surprinde vechiul Punct de Control pentru Trecerea Frontierei Nădlac în perioada comunistă, principala rută terestră de legătură cu Ungaria. Fotografia reprezintă o mărturie vizuală a atmosferei vamale din secolul trecut. Se remarcă elemente istorice distincte: stema Republicii Socialiste România, tradiționalul panou m

Vameșii din regiunea Cernăuți au descoperit parfumuri și articole vestimentare de brand nedeclarate, în valoare estimată la peste 2,5 milioane de grivne, în punctul de trecere a frontierei „Porubne-Siret”. Potrivit autorităților, bunurile au fost depistate în timpul controlului vamal al unui autocar de pasageri care efectua o cursă din Turcia spre Ucraina. În urma verificărilor, inspectorii vamali au identificat mărfuri nedeclarate, a căror valoare totală este estimată la apr

La începutul secolului XX, vama din Turnu Măgurele era unul dintre cele mai active puncte comerciale de pe Dunăre, jucând un rol crucial în economia Regatului României.  Orașul funcționa ca un centru major de tranzit pentru mărfurile care circulau între România și restul Europei sau Imperiul Otoman (via Istanbul). Portul era esențial pentru exportul de cereale și produse agricole din zona Teleormanului. În acea perioadă, portul era deja echipat cu clădiri administrative impor

Vama Silistra, la începutul anilor 1900, a fost un punct de frontieră strategic și adesea tensionat, situat la intersecția dintre interesele Imperiului Otoman (care a stăpânit zona până târziu în sec. XIX), Regatul Bulgariei (din 1878) și Regatul României (care a inclus Silistra în hotarele sale între 1913-1940).  În jurul anului 1900, Silistra era un important centru comercial și o fortăreață, controlată de Bulgaria după Tratatul de la Berlin din 1878. Frontiera terestră era

Situată într-un punct strategic de la granița de nord, vama asigura tranzitul mărfurilor și al călătorilor către Europa Centrală. Arhitectura specifică și activitatea intensă de la acea vreme reflectă importanța economică a acestui nod feroviar și rutier, care făcea legătura între Maramureșul istoric și restul continentului. Odată cu modernizarea infrastructurii feroviare, Halmeu a devenit o poartă esențială pentru schimburile comerciale ale României reîntregite.

Până la construcția clădirii  Vama cu antrepozite , marfa care era transportată în Rusia trebuia să fie mutată în stația de la Ungheni de pe malul estic al Prutului, din cauza ecartamentului larg de 1.524 mm utilizat de ruși în timp ce în Europa se utilizează cel de 1.435 mm.    Construcția clădirii de antrepozite, cunoscută drept  Vama Veche , a început în 1873 când piatra de temelie a fost așezată de  regele Carol I . În 1874 a fost inaugurată calea ferată de ecartament lar

Pe Defileul Jiului, la o distanţă de aproximativ un kilometru de Mănăstirea Lainici, se află o clădire misterioasă, cu o arhitectură superbă, care a fost vama dintre România şi Austro-Ungaria, în perioada în care provincia se afla sub ocupaţie străină. Locul se află pe teritoriul judeţului Gorj, într-o zonă deosebit de frumoasă, dominată de munţi şi apa Jiului. Chiar şi Alexandru Vlahuţă relatează despre clădirea Oficiului Vamal dintre Regat şi Transilvania.  Vama a funcţiona

Unul dintre cele mai frumoase monumente administrative de secol XIX din Moldova este Vama Veche din Botoşani . Clădirea datează din a doua jumătate a secolului al XIX lea şi are o arhitectură cu influenţe austriece, realizată de administraţia târgului Botoşani, cu fonduri consistente şi meşteri veniţi chiar din Imperiul Austro-Ungar. Clădirile vămii cuprindeau birouri ale funcţionarilor, ale organelor de control vamal, depozite dar si dependinţe folosite de jandarmi şi soldaţ

Palatul Vama Poștei București, a fost construit între 1914-1926, foarte aproape de Palatul Poștelor de pe Calea Victoriei (azi Muzeul Național de Istorie a României). Arhitectul Statie Ciortan semnează planurile clădirii pe care o proiectează în stil neoromânesc monumental.

Situată în inima Defileului Jiului, la vechea graniță dintre Regatul României și Imperiul Austro-Ungar, Vama Polatiștea a fost poarta de intrare în Oltenia de Nord. Clădirea, reprezentată aici într-o ilustrație de epocă, a devenit un reper istoric tragic în octombrie 1916: aici, Generalul Ion Dragalina  a fost rănit mortal în timp ce inspecta trupele române aflate sub focul inamic. Martoră a schimburilor comerciale montane, dar și a luptelor eroice de la începutul Marelui Răz

La 28 martie 1415, Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, dăruia Mânăstirii Cozia şi egumenului Sofronie “vama de la Genune”, vechiul nume al localităţii Câineni şi important punct de granita între Ţara Românească şi Transilvania, pe Valea Oltului.  Vama de la Genune (locatia exacta este in satul Raul Vadului) avea o mare însemnătate în cadrul intenselor schimburi comerciale care se realizau între Ţara Românească şi Transilvania şi nu numai, respectiv între Europa de Sud-

În actul de la 1505, prin care se donează breslei croitorilor o casă pentru expunerea şi vânzarea mărfurilor, se pomeneşte vigesima . Din datele culese de  S. Goldenberger, "Despre vama (vigessima) Sibiului în secolul al XVI-lea", în Acta Musei Napo­censis, II, 1965, p. 674, nota 1) în registrele vămii existau doi scribi, amintiţi în 1578 şi 1791. Unul se afla la Turnul Roşu (Boita, Sibiu) şi altul la "zwanzig", adică la Sibiu, în clădirea legată de cea a breslei croitorilor.

Vama Buzăului se găsea în Pasul Buzău  (în  maghiară   Bodzai-szoros ), o  trecătoare  situată pe  actualul DN10   la altitudinea de 670 m și care traversează Carpații Orientali legând orasul Nehoiu  de  Depresiunea Întorsura Buzăului . Prin trecătoare trecea ruta comercială care lega  Brașovul  de portul  Brăilei  si au existat intenții de traversare a acestuia de către o cale ferată în scopul realizării unei conexiuni cu porturile de la  Galati si Braila. Intre 1907 – 1909

Drumul Ghimeșului de la Comanesti spre Miercurea Ciuc, un drum de albie care urmeaza în mare parte cursul raului Trotuș, a fost folosit mai ales dupa secolul XVII cand incep sa se inmulteasca asezarile populate de maghiari spre munte si de moldoveni spre vale. Pozitionarea vamii in acest loc a tinut cont de faptul ca raul Trotuș își schimba direcția de la NE către SE si trece printr-un log ingust, ca se putea circula pe ambele maluri dar si pentru ca aici era un prim loc de p

Primul document care atestă folosirea văii Oituzului ca loc de trecere datează din 1467, anul luptei de la Baia când Matei Corvin, regele ungurilor, a trecut pe Valea Oituzului în Moldova împotriva lui Ştefan cel Mare, iar în 1476 acesta trimite tot pe Valea Oituzului, ajutor lui Ştefan cel Mare în lupta contra turcilor.   Vama românească de la Poiana Sărată era așezată pe unul dintre principalele drumuri, Pasul Oituz. Vama ungurească Oituz a fost întărită la 1821 de către îm

In anul 1883 Vama Prahovei functiona la Predeal intr-o cladire care se mai pastreaza si astazi dar, in loc sa avem un muzeu acolo, avem o ruina. Niciun cetatean, nicio institutie, niciun specialist, nimeni nu mai stie unde au fost cu exactitate sediile Vamii Prahovei pe cand aceasta era la Campina sau la Breaza. Peste cativa ani nu se va mai sti nici despre aceasta de la Predeal pentru ca o sa o cumpere vreun interesat care o va darama pentru a-si face un hotel sau o pensiune

În data de 10 februarie a.c., în jurul orei 08.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca–ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, pentru a ieși din țară, un bărbat, cu dublă cetățenie româno-moldoveană, în vârstă de 38 de ani, în calitate de conducător al unui autoturism înmatriculat în Moldova. La controlul de frontieră, în bagajele bărbatului au fost depistate 488 de baterii pentru dispozitive mobile (telefoane, tablete şi laptop), precum și

În ședința Guvernului de astăzi, 12 februarie 2026 vor fi aprobați indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Pod pe DN 24B km 42+092 peste râul Prut, Albița-Leușeni”, județul Vaslui. Valoarea totală a investiției (inclusiv T.V.A.) este de 256.911.000 de lei. Podurile paralele cu arce metalice care urmează să fie construite pe actualul amplasament al podului de la Albiţa, după desfacerea construcţiei existente, vor asigura continuitatea drumului naţion