Palatul vămii Turnu Severin

Această carte poștală istorică ilustrează vechiul Palat Vamal și cheiul Dunării. După Pacea de la Adrianopol (1829), libertatea comerțului a transformat fluviul într-o arteră europeană vitală.

Până în 1919, portul Severin devenise un centru efervescent. Aici funcționau sediul vămii și agenții de navigație românești (N.F.R.), austriece, iugoslave, maghiare și cehoslovace, operând curse regulate pe ruta Regensburg-Galați. O mărturie a epocii de aur a tranzitului vamal fluvial românesc.

Dupa distrugerea Cetații Severinului, in 1526, din ordinul lui Soliman Magnificul,  severinenii au fondat o altă așezare, mai ferită de incursiunile turcești, la aproximativ 6 kilometri spre nord-est față de vechea cetate arsă, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți ("cerniți") si care va fi capitala administrativă și comercială a regiunii Mehedințiului, fiind folosită deopotrivă de ruși și de austrieci. La Cerneți era Căpitania și Vama. La 1824, când izbucnește războiul între ruși si turci, Cernețiul este incendiat. Turcii fiind învinși, prin pacea de la Adrianopol (1829), se pregătește și terenul fondării noului Severin odată cu libertatea comerțului și navigației pe Dunăre. Fluviul devine o arteră de circulație de importanță europeană. La 1919, in port se gaseau sediul vamii, sediile Societății N.F.R  (care facea curse regulate pe Dunăre între Regensburg și Galați), dar si ale Societăților de navigație austriece, iugoslave, maghiare si din Cehoslovacia.

(Surse: Wikipedia, colectia P. Sava)